2024, primul an electoral global sub amenințarea „deepfake”

Textele, imaginile, clipurile video și audio false sau manipulate sunt deja răspândite prin intermediul algoritmilor cu intenția de a manipula alegătorii.


Democrația liberală globală se confruntă cu o listă de amenințări digitale aproape fără precedent în 2024, deoarece exploatarea tot mai mare a inteligenței artificiale și răspândirea galopantă a dezinformării amenință integritatea alegerilor în peste 60 de țări. Iar noi suntem lamentabil de nepregătiți, scrie The Conversation.

Sunt programate alegeri în India, Pakistan, Mexic și Africa de Sud, pentru a numi doar câteva dintre acestea. În iunie vor avea loc alegeri foarte disputate pentru Parlamentul European, iar alegerile prezidențiale din Statele Unite sunt la orizont în noiembrie. De asemenea, în Marea Britanie vor avea loc alegeri generale la un moment dat în anul următor.

Toate aceste alegeri au loc într-un moment în care securitatea globală și înseși fundamentele democrației sunt supuse unor presiuni semnificative din cauza ascensiunii populismului, a ideologiilor de extremă dreapta și a mișcărilor fasciste. Între timp, încrederea în instituțiile principale, cum ar fi politicienii și mass-media, rămâne extrem de scăzută.

Ceea ce am fi putut respinge cândva ca fiind teorii ale conspirației aberante, cum ar fi aceea că Taylor Swift lucrează în secret pentru Pentagon și că Super Bowl-ul este trucat, câștigă teren, iar coeziunea socială se destramă pe măsură ce oamenii se împart în camere de ecou izolate online.

Există un pericol real că, dacă nu acționăm acum pentru a proteja publicul, aceste probleme nu vor face decât să fie exacerbate de amenințările reprezentate de IA, de campaniile de dezinformare rusești și de utilizarea invazivă a tehnologiei pentru a viza alegătorii în lunile următoare.

IA, deepfakes și dezinformare

Este deja clar că anul 2024 va fi cunoscut ca fiind anul primelor alegeri cu IA. Capacitatea IA de a culege cantități aproape infinite de date pentru a le transforma în informații utilizabile și de a produce conținut personalizat pentru a influența opinia publică va fi cu siguranță folosită de partidele politice principale care încearcă să obțină un avantaj tactic în campanie.

Vedem deja partide care utilizează Inteligența Artificială pentru a analiza datele privind modelele de vot și pentru a direcționa alegătorii în timp real prin plasarea de reclame bazate pe algoritmi.

Nu există nimic greșit sau ilegal în acest sens, deși acest lucru îi va alarma pe libertarienii civili și trebuie reglementat. Utilizarea răuvoitoare a IA de către actori necinstiți este mult mai îngrijorătoare. Deepfakes – texte, imagini, clipuri video și audio false sau manipulate – sunt deja răspândite prin intermediul jocurilor de noroc ale algoritmilor cu intenția de a manipula alegătorii.

O voce manipulată de o inteligență artificială deepfake a președintelui american Joe Biden a fost deja utilizată în New Hampshire, îndemnând alegătorii să nu se prezinte la vot în cadrul alegerilor primare de luna trecută. În timpul alegerilor parlamentare din Slovacia de anul trecut, o înregistrare audio deepfake a devenit virală pe rețelele de socializare, înfățișând în mod fals un lider de partid care pretindea că a fraudat alegerile și plănuia să crească prețul berii.

Există acuzații potrivit cărora deepfakes au fost folosite în încercarea de a influența alegătorii din Argentina, Noua Zeelandă și Turcia în ultimul an. Cu siguranță, în lunile următoare vom vedea deepfakes extrem de sofisticate distribuite în multe țări de către actori necinstiți, în încercarea de a influența alegătorii, de a semăna disensiuni și de a-i pune pe politicieni în defensivă.

Actorii răi

Potențialul campaniilor de dezinformare orchestrate de stat este, în mod evident, o preocupare și în democrațiile care organizează alegeri în acest an. Oficiali ai Departamentului de Stat al SUA au afirmat că Rusia plănuiește să folosească dezinformarea pentru a încerca să influențeze opinia publică împotriva Ucrainei în timpul numeroaselor alegeri programate în Europa în acest an.

În luna octombrie a anului trecut, SUA a trimis o evaluare declasificată a serviciilor de informații către peste 100 de guverne, în care acuză Moscova că folosește spioni, rețelele de socializare și mass-media simpatizante pentru a răspândi dezinformarea și a eroda încrederea publicului în integritatea rezultatelor alegerilor.

Chiar luna trecută, Ministerul german de Externe a dezvăluit că agențiile sale de securitate au descoperit o amplă operațiune de dezinformare pro-rusă, orchestrată cu ajutorul a mii de conturi false de socializare.

NATO și Uniunea Europeană au avertizat, de asemenea, împotriva amenințărilor la adresa coeziunii democratice cauzate de campaniile de dezinformare alimentate de Kremlin.

În India, guvernul ultranaționalist al lui Narendra Modi a fost acuzat că desfășoară o operațiune de dezinformare sub acoperire, distribuind propagandă pentru a discredita criticii străini, a ataca adversarii politici și a viza musulmanii și alte minorități etnice și religioase. Human Rights Watch raportează o creștere a atacurilor împotriva minorităților etnice și religioase, inclusiv a musulmanilor, precum și a jurnaliștilor și a liderilor opoziției.

Luarea de măsuri

Este aproape inutil să se ceară acum să se acționeze, deoarece probabil că este deja prea târziu. Faptul că există atât de multe alegeri care se vor desfășura simultan în întreaga lume în 2024 nu face decât să exacerbeze problema. Cu toate acestea, trebuie cel puțin să încercăm.

Este nevoie de un efort global urgent între națiuni pentru a stabili regulile de bază pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale, în special în ceea ce privește alegerile. Senatul SUA analizează în prezent Legea privind protecția alegerilor împotriva inteligenței artificiale înșelătoare, în timp ce UE a ajuns în decembrie la un acord provizoriu pentru reglementarea inteligenței artificiale, devenind astfel prima mare putere globală care face acest lucru.

Legile trebuie să impună transparență în ceea ce privește modul în care sunt antrenate și implementate modelele de Inteligență Artificială și să impună divulgarea informațiilor atunci când acestea sunt utilizate în campaniile politice. Îngrijorarea este că ritmul în care tehnologia avansează depășește eforturile de protejare a publicului.

Platformele de social media trebuie să fie trase la răspundere pentru dezinformarea răspândită. Companii precum X, Meta și Alphabet au redus echipele dedicate integrității, ceea ce împiedică măsurile proactive de combatere a dezinformării. Sunt necesare noi legi dure pentru a obliga acești monoliți tehnologici să abordeze dezinformarea și să forțeze transparența în algoritmi și în direcționarea publicității politice.

Strategiile proactive, cum ar fi pre-bunking-ul (învățarea oamenilor să identifice știrile false) și strategiile de răspuns rapid sunt esențiale pentru a combate interferența în alegeri. De asemenea, mass-media trebuie să învețe din greșelile din trecut și să echilibreze raportarea veridică cu libertatea de exprimare, evitând capcana „echilibrului fals”, care constă în amplificarea dezinformării din partea politicienilor populiști mascată ca discurs legitim.

În cele din urmă, trebuie să găsim modalități de a aborda camerele de ecou și teoriile conspirației care amenință să deraieze coeziunea socială. Nu va fi ușor să recâștigăm încrederea publicului în instituții precum mass-media și guvernul.

Nu există vrăji magice care să rezolve această problemă peste noapte. Dar nu putem sta cu mâinile în sân și să acceptăm status quo-ul. Educația în domeniul mass-media este, de asemenea, vitală pentru a ne apăra împotriva dezinformării.

Dar, în timp ce acești pași pot menține partidele principale oneste, nu vor face nimic pentru a opri actorii răi. Este probabil ca Rusia, China și Iranul să încerce să influențeze rezultatele geopolitice în favoarea lor în 2024, încercând să intervină în alegeri.

Stabilitatea democrației globale ar putea depinde foarte bine de modul în care aceste amenințări emergente vor fi gestionate în lunile următoare. Când Donald Trump a afirmat că alegerile din 2020 au fost furate, mii de susținători ai săi au luat cu asalt Capitoliul SUA. Este foarte posibil ca el să fie din nou președintele SUA în noiembrie.


Redactia