Xi Jinping pune ideologia mai presus de blocajul generat de COVID-19 ce distruge economia Chinei

„O schimbare de politică foarte dificilă. Un lucru pe care Xi nu este dispus să-l facă în anul în care este posibil să fi reales pentru un al treilea mandat de președinte și șef al partidului, un fapt fără precedent.”


Cea mai mare vânzări de acțiuni din China de la începutul anului 2020 reflectă o îngrijorare din ce în ce mai mare cu privire la președintele Xi Jinping: nu își poate permite costurile politice ale trecerii de la o strategie Covid Zero care lovește economia, scrie Bloomberg.

În Shanghai, lockdown-ul generat de COVID-19 s-a înrăutățit, lucrătorii îmbrăcați în costume care-i protejează de substanțe periculoase s-au înmulțit în weekend și instalează garduri de oțel, în jurul clădirilor în care s-au înregistrat  cazuri pozitive. La Beijing, lucvrurile sunt abia la început, deoarece autoritățile au demarat luni închiderea unui cartier aglomerat al capitalei, pentru a înlătura noile focare și au ordonat testarea obligatorie în alte cartiere.

Amenințarea cu paralizarea celor mai mari și mai bogate două orașe ale Chinei, printr-o strategie abandonată de majoritatea țărilor, a contribuit la scăderea CSI 300 cu 4,9%, cea mai abruptă scădere a acestui indicator economic, de la primul lockdown din Wuhan, în urmă cu doi ani. Înmulțirea lockdown-urilor i-a îngrijorat pe investitori că Xi Jinping sacrifică reputația Partidului Comunist pentru un management economic pragmatic, pentru a apăra o narațiune politică care îl prezintă drept cel mai de succes luptător cu virusul din lume.

„Explozia cazurilor de COVID vine într-un moment foarte întunecat, poate cel mai întunecat moment din punct de vedere economic din ultimele două decenii”, a declarat Junheng Li, fondatorul și directorul executiv al JL Warren Capital. „Este o criză de încredere. Cel mai bogat oraș din China manifestă dezamăgire și are resentimente în consens față de o politică lipsită de sens.” „Oamenii chiar nu știu care este calea  pentru a scoate China din această situație”, a spus Li.

Presiunea crește în timp ce Xi se pregătește pentru o remaniere a conducerii, la sfârșitul acestui an, care să-i asigure un al treilea mandat la putere. Protejarea reputației lui Xi, de politician care ia deciziile cele mai grele, pare esențială pentru acest proces, chiar dacă se face în detrimentul creșterii economice, care a contribuit la creșterea legitimității Partidului Comunist, de când China s-a deschis către lume, în urmă cu mai bine de 40 de ani.

Economiștii chestionați de Bloomberg săptămâna trecută au redus previziunile anuale de creștere pentru China la 4,9%, pariind împotriva țintei oficiale a guvernului de aproximativ 5,5%. Investitorii de peste mări au încasat luni 4,4 miliarde de yuani (7 miliarde de dolari) din acțiuni. Yuanul onshore a scăzut la cel mai slab nivel din ultimele 17 luni din cauza preocupărilor legate de creșterea ieșirilor de capital.

Premierul în exercițiu al Chinei, Li Keqiang, a făcut apel în ultimele săptămâni la implementarea urgentă a măsurilor de stimulare economică și – conform unui raport al unui ziar local – a îndemnat antreprenorii și experții, participanți la un forum luna trecută, să „spună adevărul” și să vină cu propuneri concrete în loc să vorbească despre realizări. Cu toate acestea, partidul a semnalat din ce în ce mai mult că strategia „Covid Zero” nu este unul dintre lucrurile aflate în discuție, în ciuda răspândirii agresive a tulpinii Omicron.

Ma Xiaowei, directorul Comisiei Naționale de Sănătate, l-a indicat pe Xi fiind cel care „a dat tonul” politicii antiepidemie a țării, într-un comentariu de prima pagină din jurnalul „Study Times” al partidului, făcând mai riscantă contestarea strategiei. Ma a cerut adoptarea unei poziții clare care să combată ideea că se poate trăi cu virusul.

În weekend, utilizatorii de internet chinezi s-au luptat cu cenzura Internetului pentru a difuza un videoclip de șase minute, intitulat „The Sound of April” („Sunetul lui aprilie”), care includea un montaj ce ilustrează lupta cu virusul din Shanghai, în luna care a trecut de la izolare. Videoclipul a devenit viral, iar unii utilizatori au comparat sprijinul pentru el cu noaptea în care, acum doi ani,  doctorul din Wuhan Li Wenliang lansa unul dintre primele avertismente publice despre o nouă boală asemănătoare SARS. El a fost salutat ca un erou după ce a murit din cauza bolii.

Pentru Xi, capacitatea Chinei de a înlătura primul focar de coronavirus din Wuhan a oferit un răspuns puternic la criticile SUA și a altor democrații occidentale, unde dezbaterile privind măștile, vaccinurile și măsurile de izolare au fost făcute rezponsabile pentru creșterea catastrofală a virusului. China a recunoscut până acum mai puțin de 5.000 de decese, comparativ cu aproape 1 milion în SUA, un fapt trâmbițat zilnic de diplomați și editoriale din presa de stat.

Dar Beijingul încă nu a aprobat utilizarea vaccinurilor cu ARN mesager extrem de eficiente, lansate de companii precum Pfizer Inc. și Moderna Inc., un pas care ar putea fi privit drept o recunoaștere a victoriei științifice occidentale. De asemenea, China nu a reușit să vaccineze o mare parte a populației sale în vârstă, crescând costurile oricărui efort de a lăsa virusul să circule.

Un focar chinez de o lună ar putea duce la 31.000 de decese până la un sfert de milion de decese, conform calculelor Bloomberg Intelligence.

„Chiar dacă China și-a lăudat propria abordare a pandemiei de COVID, a politizat acum virusul”, a declarat Mary Gallagher, profesor de științe politice la Universitatea din Michigan. „Acest lucru face o schimbare de politică foarte dificilă. Un lucru pe care Xi nu este dispus să-l facă în anul în care este posibil să fi reales pentru un al treilea mandat de președinte și șef al partidului, un fapt fără precedent.”

În mod similar, China a prioritizat luptele ideologice cu Occidentul comparativ cu presiunile economice pe termen scurt în decizia sa de a apăra motivele președintelui Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei. Poziția a generat amenințări cu sancțiuni secundare din partea SUA și avertismente din partea oficialilor europeni că Beijingul riscă să-și submineze relația cu Bruxelles-ul.

Săptămâna trecută, Xi și-a apărat atât eforturile de a respinge „hegemonia” SUA, cât și abordarea sa față de virus, într-un discurs înregistrat la Forumul Boao pentru Asia. „Pentru ca umanitatea să obțină victoria finală împotriva pandemiei de COVID-19, sunt necesare mai multe eforturi”, a spus el.

Un oficial districtual din Shanghai a dus mai departe metafora acestui război într-un discurs din 15 aprilie, în care a explicat lupta împotriva virusului. „Acesta este un ordin militar”, a spus secretarul partidului Baoshan, Chen Jie. Remarcile sale au fost difizate pe larg în mediul online. „Nu este loc de negociere, putem doar să strângem din dinți și să luptăm pentru victorie. De asemenea, se poate spune că este un atac total, o luptă de ultimă oră pentru a inversa tendința epidemiei.”

O astfel de retorică a fost folosită pentru a justifica măsuri din ce în ce mai extreme, pentru a controla mobilitatea locuitorilor din Shanghai, oraș care a raportat duminică 19.000 de cazuri și 51 de decese. La mai bine de o lună de la izbucnirea epidemiei în oraș, unii rezidenți în clădirile în care s-au înregistrat cazuri pozitive s-au trezit închiși în spatele unor garduri verzi cu zale, după cum se poate vedea în fotografiile și postările distribuite pe platforma chineză de socializare Weibo.

Între timp, o creștere a cazurilor în districtul Chaoyang din Beijing – o zonă de 3,5 milioane de locuitori, inclusiv mulți expatriați, districtul central de afaceri și unde sunt majoritatea ambasadelor străine – a generat îngrijorarea că Beijingul s-ar putea confrunta cu primul său lockdown major. Purtătorul de cuvânt al guvernului municipal din Beijing, Xu Hejian, a declarat vineri seara că focarul actual este „complex și ascuns”.

Schimbarea de politică în acest moment ar reprezenta o pierdere enormă pentru Xi și ar putea fi mai gravă pe termen scurt, pe măsură ce virusul se răspândește și mai mulți oameni mor, a spus Richard McGregor, autorul cărții „Partidul: Lumea secretă a conducătorilor comuniști din China. ”

„Se laudă de ani de zile că sistemul lor este superior democrațiilor occidentale, dar, dintr-o dată, se pare că nu este”, a spus McGregor, care este, de asemenea, membru senior la Institutul Lowy din Sydney. „Cine va îndrăzni să-i spună asta lui Xi Jinping?”


Silviu Sergiu

Sunt jurnalist cu o experiență de peste 23 de ani, specializat în politică internă și externă. Am lucrat în redacțiile principalelor cotidiane din România (Jurnalul Național, Evenimentul zilei, România liberă, Newsweek) și am fost moderatorul emisiunii „Evenimentele zilei” de la B 1 TV. În prezent sunt editor al platformei „Punctul de fierbere” și moderator al emisiunii video cu același nume.