Aventurile lui Ion Ceban în România. Cum a ajuns primarul pro-rus al Chișinăului preferatul partidelor românești

Campania intensă de promovare a lui Ion Ceban în România ține și de lipsa oricărei strategii coerente a Bucureștiului în raport cu Chișinăul.


„Ion Ceban este noul personaj controversat de la Chișinău pe care mizează unii lideri politici de la București. O stea în ascensiune. El se înscrie într-o listă lungă de decizii aparent inexplicabile luate de București (sau de o parte a liderilor săi) în relația strategică dintre România și Republica Moldova. Consolidarea relației lui Ion Ceban cu lideri politici români a continuat puternic și în 2022”, scriu Alexandru Damian și Dragoș Ile, autorii unui raport pe această temă al Centrului European pentru Politici Europene (CRPE).

Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului, dar care pozează în politician de centru, chiar cu viziuni pro-europene, a avut adevărate tururi de forță în România în 2022, încercând să atragă finanțări și suport dinspre partidele și administrațiile românești.

Dacă finanțările sunt încă limitate (proiecte în execuție de 2.5 milioane euro conform lui Ceban), multe primării sau consilii județene fiind reticente sau alocând bugete reduse, nu același lucru se poate spune despre rezultatele campaniei sale de PR. Ceea ce Ion Ceban știe să exploateze foarte bine acasă, în Republica Moldova.

Ceban este probabil liderul moldovean cu care primarii, președinții de consilii județene, miniștrii sau șefii de partide din România se întâlnesc cel mai des. 2022 a însemnat zeci de întâlniri cu lideri politici din România, cu precădere ai PSD, dar și membri importanți ai PNL și USR.

CRPE a identificat cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, dintre care 12 cu reprezentanți PSD, 8 cu PNL, 5 cu USR, 5 cu reprezentanți de la alte partide politice sau neafiliați (dar toți apropiați de PSD). Ceban participă la evenimente culturale și concerte în România, ține discursuri, iar Chișinăul chiar cofinanțează evenimente vizibile din România.

În cadrul unui interviu oferit portalului G4 Media, Maia Sandu cerea primarilor din România care fac proiecte comune cu Ion Ceban să se documenteze mai bine despre situația din Republica Moldova.

Un mesaj diplomatic, dar care ascunde probabil multe nemulțumiri mocnite la. Și care arată, dacă mai era cazul, comportamentul duplicitar al multor lideri politici din România în relația cu Chișinăul.

Ion Ceban este un personaj influent în Republica Moldova de cel puțin o decadă, ales primar al Chișinăului în 2019, după o repetare cu cântec a alegerilor, fost deputat și secretar pentru ideologie al Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) pro-rus,

Ceban a adoptat în ultimii ani o politică duplicitară, menținând o apropiere de tabăra pro-rusă în timp ce curtează politicieni români și europeni. S-a declarat apolitic după preluarea funcției de primar, dar și-a luat “concediu” de la Primăria Chișinău pentru a-l susține pe Igor Dodon, președintele Partidului Socialist, în timpul campaniei prezidențiale din 2020.

Ceban a condamnat războiul Rusiei în Ucraina abia în octombrie 2022, când a numit Rusia “stat agresor”. Și atunci doar cu jumătate de gură. A așteptat luni de zile pentru a vedea evoluția războiului și diminuarea sprijinului financiar al Kremlinului pentru a-și ”forma” opinia. Și, cel mai probabil, noul discurs are și acordul Kremlinului, căci tipul politicianului dur, cu mesaje dure pro-Rusia și anti-UE, în stilul lui Igor Dodon, s-a prăbușit în sondaje. Homofob, a încercat să interzică marșul LGBT în Chișinău, promovând un discurs instigator la ură.

Campania intensă de promovare a lui Ceban în România ține și de lipsa oricărei strategii coerente a Bucureștiului în raport cu Chișinăul. România a mizat ani la rând pe politicieni controversați la Chișinău, în special pe cei care au gravitat în jurul oligarhului fugar Plahotniuc. Maia Sandu nu se bucură astăzi de deschiderea pe care o avea Plahotniuc la București. Sigur, Republica Moldova este susținută, ceea ce este absolut firesc, dar în același timp unii lideri politici români își caută și alți “parteneri de dialog”, de preferat mai maleabili.

Voturile partidului lui Plahotniuc

Iar Ceban este un politician abil, care știe să exploateze inconsecvența României pentru a puncta acasă. Fuga oligarhului Plahotniuc din Republica Moldova și disoluția de facto a Partidului Democrat din Moldova, preferatul Bucureștiului, au lăsat un “gol” în politica moldovenească, pe așa zisa zonă de centru, pe care Ceban încearcă să o ocupe cu un discurs moderat. Un gol a rămas și în preferințele unor lideri politici de la București.

Ceban caută cât mai mult suport în România sau alte state europene pentru a se pregăti de alegerile locale din 2023 și, cel mai probabil, și de cele parlamentare și prezidențiale. El exploatează intern orice finanțare primită, poză sau eveniment din România pentru a convinge un electorat indecis, care nu a fost convins sau este nemulțumit de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu, de faptul că nu este de fapt un politician cu discurs pro-rus, ci este un moderat, care poate să nu antagonizeze nici una dintre tabere, dar care va menține linia pro-europeană a Republicii Moldova.

Cu un partid înființat recent, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Ceban încearcă să preia o parte consistentă din fostul electorat al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un partid ce se “reinventează” zilele acestea cu suportul Partidului Social Democrat din România, respectiv părți din electoratul atras de liderul populist Renato Usatîi, ieșit și el de sub lumina reflectoarelor. Coincidență sau nu, PSD-ul românesc este numitorul comun atât în cazul Partidul Democrat din Moldova, denumit acum Partidul Social Democrat European, dar și în cazul partidului lui Ceban. Liderii PSD pozau recent la Chișinău cu reprezentanții ambelor partide.

Politician ambițios, Ceban a realizat că parteneriatele cu administrațiile și liderii politici din România sunt o carte câștigătoare. Mai ales pentru o carieră politică ce își dorește să depășească Primăria Chișinăului. Ce are de câștigat România din această asociere (care a depășit de mult barierele unor simple finanțări ce pot fi mai ușor de explicat în anumite cazuri) și de ce ajută liderii politici din România la spălarea imaginii unui politician care a făcut și face jocurile Rusiei la Chișinău este o întrebare care merită repetată de multe ori.

Anul 2022 a însemnat însă și un suport fără precedent al guvernului de la București pentru Republica Moldova, în special în domeniul energetic, pe fondul războiului declanșat de Rusia și șantajului practicat de Gazprom. Avem cel puțin două poziționări în România pe acest subiect: prima, că România a făcut tot ce era posibil să ajute Chișinăul. A doua, împărtășită și de noi, că România nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor și promisiunilor nici măcar atunci când Chișinăul a rămas fără energie electrică și gaze naturale, fiind afectat inclusiv de întreruperi de electricitate din cauza bombardamentelor Rusiei din Ucraina.

Susținerea totuși insuficientă a Republicii Moldova arată toate vulnerabilitățile Bucureștiului și incapacitatea acestuia de a deveni un furnizor de securitate și prosperitate pentru Chișinău. Cu un Parteneriat Strategic semnat încă din 2010, cu marile proiecte de infrastructură întârziate semnificativ sau chiar neîncepute, Bucureștiul proiectează în relația cu Chișinăul multe din fragilitățile sale interne. Cu o clasă politică rudimentară, Bucureștiul pare incapabil să adopte un comportament dezinteresat și care să susțină cu adevărat parcursul european și măsurile de reformă din Republica Moldova.

Raportul complet poate fi consultat pe site-ul CRPE – „Aventurile lui Ion Ceban în România. Cum a ajuns primarul pro-rus al Chișinăului preferatul partidelor românești.”


Redactia