În termeni simpli deficitul bugetar este diferența dintre ce impozitează, taxează și strânge Statul din asigurări, din economie și ce cheltuie. Cheltuielile fiind mai mari, așa cum se întâmplă de mulți ani în România diferența aceasta se numește deficit, în caz contrar dacă sumele colectate de stat ar fi mai mari decât cheltuielile s-ar numi excedent.
Pentru primele nouă luni ale anului deficitul bugetar este de 56,46 miliarde de lei, adică 3,55% din PIB, iar previziunile arată că acest procent ar putea să crească la peste 5.5% până la finalul anului.
Calculul bugetului de stat nu este unul foarte complicat de înțeles, el se bazează pe asumpții destul de clare asupra economiei țării. Iar în cazul în care aceste asumpții sunt greșite, automat și execuția bugetară va fi slabă. Anul curent se pare că deficitul bugetar tot mai mare vine din cauza unor asumpții greșite asupra a două lucruri foarte importante: creșterea economică nerealistă și colectarea deficitară în special a TVA.
Economia României este una în dezvoltare, ceea ce înseamnă că are un potențial de creștere mai mare decât al economiilor mature, dar, pe de altă parte, am reușit să diminuăm gap-ul cu unele țări din Uniunea Europeană, cum ar fi Grecia sau Portugalia și ne apropiem destul de mult de Polonia. Ceea ce înseamnă că procentele de creștere economică, așa cum susține și economistul șef al BNR vor fi mai mici de 5% în următorii ani.
Cheltuielile bugetare au crescut de la un an la altul, dar nu excesiv, oarecum în același ritm cu principalele categorii de venituri. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 12.5% comparat cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce era de așteptat atât timp cât statul acoperă deficitul bugetar cu împrumuturi într-o perioadă dominată de dobânzi din ce în ce mai mari.
Altă categorie de cheltuieli care a avut un impact important în deficitul bugetar a fost cea a subvențiilor, mai ales subvențiile acordate în schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici. Sigur că putem discuta de ce aparatul de stat nu a căutat soluții de scădere a cheltuielilor prin diminuarea sau comasarea departamentelor sau menținerea unor limite pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile. Există vreun motiv solid pentru ca anul acesta să crească cu 10.8% cheltuielile de personal? Probabil că în ochii unor ordonatori de bugete există, dar e o întrebare bună pentru a descoperi oportunități de îmbunătățire a situației bugetului de stat.
O altă categorie care afectează bugetul este colectarea precară, mai ales în privința TVA, acolo unde pierdem estimat o sumă de 9 miliarde de lei anual de departe cea mai mare sumă din Uniunea Europeană raportată la mărimea economiei. Pierderea din încasările din TVA în 2021 a fost de 36.7% în comparație cu Polonia 3.39% sau cu nivelul mediu al UE de 5.3%. Aici este o oportunitate foarte mare, dar care trebuie eficientizată cu resursele pe care le avem în acest moment, dacă se poate fără o creștere adițională de cheltuieli în alte categorii.
SURSA: AICI
Un alt deficit care poate avea efecte negative asupra economiei țării pe termen lung este deficitul balanței de plăți, în termeni foarte simpli diferența dintre cât cumpărăm din afara țării și cât vindem la cei din străinătate. Aici deficitul a scăzut cu aproximativ 24% față de anul trecut, dar în ceea ce privește bunurile deficitul contului curent rămâne la peste 20 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului.
Excedentul din categoria Serviciilor este la doar jumătate 10,6 miliarde de lei influențat de transporturi, telecomunicații și IT. Cu toate că deficitul de cont curent nu are efecte imediate asupra economiei, într-o țară cu deficite gemene, cum este România, cursul de schimb este sub o presiune foarte mare, iar Banca Națională are spațiu de manevră din ce în ce mai mic. Deficitul de cont curent poate fi acoperit din PNRR, un subiect care va deveni fierbinte în viitorul apropiat, deoarece am cheltuit doar 1 miliard de euro din cele 30 de miliarde pe care ar trebui să le cheltuim și suntem aproape de jumătatea perioadei stabilite de cinci ani.
Suntem în procedură de deficit excesiv și, cu toate că nu suntem singura țară cu problema asta din Uniunea Europeană, anul electoral 2024 nu pare să aducă nimic bun la bugetul de stat. Cheltuielile vor crește odată cu creșterea pensiilor și deja celebrele pomeni electorale vor fi finanțate mai mult sau mai puțin tot din acest buget. Probabil așa cum suntem deja obișnuiți schimbările vor veni spontan, impredictibil și fără foarte multe analize în spate.
SURSA FOTO: AICI
