Oriunde ne întoarcem, suntem martorii triumfului capitalului. Capitalul s-a impus peste tot: în depozite, fabrici, birouri, universități, spitale publice, mass-media – în spațiu, dar și în microcosmosul ingineriei genetice. Așadar, cum îndrăznesc să afirm că capitalismul a fost ucis? De către cine? Răspunsul delicios de ironic este că capitalismul a fost ucis de … de capital!, a scris pe plaforma X (ex- Twitter), economistul grec Yanis Varoufakis.
Dacă am dreptate, problema nu este ce ne va face IA în viitor, ci ceea ce s-a întâmplat deja: capitalul a devenit atât de dominant încât a suferit o mutație într-o variantă atât de toxică încât, ca un virus stupid, și-a ucis gazda, capitalismul, înlocuindu-l cu ceva mult, mult mai rău.
Acest nou capital mutant, care a ucis capitalismul, trăiește în „cloud” (nor- n.trad.) – așa că, haideți să îl numim „capitalul cloud”.
Ce este „capitalul cloud”? Ce îl face atât de diferit?
„Capitalul cloud”, desigur, nu trăiește cu adevărat în nori. Acesta trăiește pe Pământ, cuprinzând mașini în rețea, ferme de servere, turnuri de telefonie mobilă, software, algoritmi de inteligență artificială – și, bineînțeles, trăiește pe fundul oceanelor noastre, unde se odihnesc nenumărate mile de cabluri de fibră optică.
Spre deosebire de capitalul tradițional, de la undițele de pescuit, la motoarele cu aburi din timpul Revoluției Industriale și până la roboții industriali moderni de astăzi, care sunt mijloace de producție, „capitalul cloud” nu produce nimic, ci cuprinde mașini fabricate pentru a modifica comportamentul uman.
Asta reprezintă Alexa de la Amazon, asistentul de la Google sau Siri de la Apple: sunt mijloace de modificare a comportamentului. Sunr mașini, piese de capital, pe care le antrenăm pentru a determina ceea ce ne dorim. Și, odată ce îl dorim, aceeași mașină în rețea ni-l vinde, direct, ocolind piețele.
Ca și cum acest lucru nu ar fi fost de ajuns, aceeași mașinărie reușește să ne facă să susținem, cu munca noastră voluntară gratuită, enorma rețea de mașini de modificare a comportamentului din care face parte. O susținem pe măsură ce postăm recenzii, evaluăm produse, încărcăm videoclipuri, vociferări, fotografii – ajutăm la reproducerea „capitalului cloud” fără a primi niciun ban pentru munca noastră. În esență, ne-a transformat în robii săi din cloud!
Între timp, în fabrici și uzine, unde salariații lucrează în condiții din ce în ce mai precare, aceiași algoritmi care ne modifică comportamentul și ne vând direct produsele – aceiași algoritmi sunt implementați, de obicei prin dispozitive digitale legate de încheieturile muncitorilor, pentru a-i face să lucreze mai repede, pentru a-i dirija și pentru a-i monitoriza în timp real.
Am început prin a spune că, oriunde ne-am întoarce, ne împiedicăm de triumful capitalului. Dar adevăratul învingător este „capitalul cloud”. Este uimitor modul în care acesta îndeplinește, deodată, cinci roluri care înainte depășeau capacitățile capitalului: „capitalul cloud” ne captează atenția, ne fabrică dorințele, ne vinde direct, în afara piețelor tradiționale, ceea ce ne va satisface dorințele pe care ne-a făcut să le avem.
Este surprinzător faptul că proprietarii acestui „capital cloud” au o putere de extracție nemaivăzută până acum? o puere de a extrage o plusvaloare gargantuescă de la proletari: cantități incalculabile de muncă gratuită de la aproape toată lumea, rente amețitoare de la capitaliștii vasali – de la vânzători. Este de mirare că sunt mult mai puternici decât ar putea fi vreodată Henry Ford sau Rupert Murdoch?
„Stai așa”, vă aud spunând. „Este Jeff Bezos cu adevărat diferit de Henry Ford? Nu sunt cu toții o specie de capitaliști monopoliști?” Monopoliști? Nu. Amazon.com nu este o întreprindere capitalistă monopolistă. În momentul în care intri pe Amazon.com ai ieșit cu totul din capitalism! Desigur, locul este plin de cumpărători și vânzători. Așadar, da, este o platformă de tranzacționare uriașă, dar nu, cu siguranță nu este o piață! Un singur om pe nume Jeff deține totul. Dar el este mult, mult mai mult decât un simplu monopolist.
Jeff nu deține fabricile care produc marfa vândută pe platforma sa de către capitaliștii tradiționali, care trebuie să o folosească pentru a-și desfășura activitatea. Ceea ce deține el este mai important: Jeff deține algoritmul care decide ce produse vedeți și ce nu vedeți – chiar algoritmul pe care l-ați antrenat să vă cunoască perfect, astfel încât să vă potrivească cu un vânzător, pe care, de asemenea, îl cunoaște perfect, cu scopul de a maximiza probabilitatea ca fiecare astfel de potrivire, tranzacție, să genereze, pentru Jeff, cea mai mare chirie pe care Jeff o poate percepe vânzătorului pentru ceea ce cumpărați: până la 40% din ceea ce plătiți este încasat de Jeff, proprietar al „capitalului cloud”!
Mintea se revoltă în fața enormității, dar și a noutății radicale a acestui tip de exploatare: același algoritm pe care îl ajutăm să ne antreneze în timp real pentru a ne cunoaște pe dinafară – același algoritm ne modifică preferințele și, în același timp, ne administrează selecția și livrarea de bunuri care vor satisface aceste preferințe.
Dacă noi doi am tasta „biciclete electrice” sau „binoclu” pe Amazon.com am primi recomandări complet diferite. Într-o piață tradițională sau într-un mall tradițional, ar fi ca și cum noi doi am merge unul lângă altul, spre aceeași vitrină, dar am vedea lucruri diferite în funcție de ceea ce algoritmul lui Jeff dorește să vadă fiecare dintre noi.
Toată lumea care navighează pe Amazon.com – cu excepția lui Jeff Bezos, desigur – se plimbă într-o izolare construită algoritmic, ca într-un Panopticon în care, neputând să ne vedem unii pe alții, vedem doar algoritmul atotvăzător al lui Jeff sau, mai exact, doar ceea ce algoritmul său ne permite să vedem în vederea maximizării chiriei pentru cloud – care este, desigur, versiunea de astăzi a chiriei pe care stăpânii feudali obișnuiau să o extragă de la vasalii și țăranii lor.
Acesta nu este capitalism. Doamnelor și domnilor, bine ați venit în tehnofeudalism!
Cum a ucis capitalismul „capitalul cloud”? Cum s-a ridicat? Cine a plătit pentru el?
Capitalismul, să nu uităm, avea doi piloni: piețele și profitul. Bineînțeles, piețele și profitul rămân omniprezente. Cu toate acestea, „capitalul cloud” a evacuat atât piețele, cât și profitul din centrul sistemului nostru socio-economic, împingându-le la margini și înlocuindu-le:
Piețele, mijlocul capitalismului, au fost înlocuite de fiefuri cloud – platforme de tranzacționare digitală precum Amazon sau Alibaba care, așa cum am văzut, arată ca niște piețe, dar nu sunt piețe.
Și profitul? Combustibilul capitalismului? Ei bine, acesta a fost înlocuit de predecesorul său feudal: chiria. Dar, mai exact, o nouă formă de chirie, o chirie de cloud care trebuie plătită pentru a avea acces la aceste fiefuri de cloud sau platforme digitale.
Dar cum a apărut capitalul cloud? A început la sfârșitul anilor 1990, când internetul original, care era un bun comun – funcționa ca o zonă liberă de capitalism – acel internet original, Internet 1.0 dacă doriți, a fost privatizat de către Big Tech.
Cine a plătit pentru trilioanele care au costat fabricarea și acumularea atât de rapidă a capitalului cloud în mâinile a atât de puținor persoane? Răspunsul surprinzător este: băncile centrale ale țărilor G7, în cea mai mare parte! Cum s-a întâmplat acest lucru? Ei bine, din greșeală sau – ca să fiu mai precis – din… criză!
După prăbușirea sectorului financiar din 2008, bancherii noștri centrali au tipărit până la 35 de trilioane de dolari pentru a salva bancherii, într-un moment în care guvernele supuneau popoarele noastre la o austeritate dură. Capitaliștii au fost suficient de inteligenți pentru a prevedea că cei mulți vor fi prea neînsemnați pentru a le cumpăra marfa. Așa că, în loc să investească, au dus banii băncii centrale la bursă și pe piețele de obligațiuni, unde au cumpărat acțiuni, obligațiuni – împreună cu iahturi, artă, bitcoin, NFT-uri orice „activ” pe care puteau pune mâna. Singurii capitaliști care au investit cu adevărat în capital au fost proprietarii Big Tech. De exemplu, 9 din fiecare 10 dolari care au intrat în crearea Facebook au provenit din acești bani de la băncile centrale! Acesta este modul în care a fost finanțat „capitalul cloud” și cum propriearii „capitalului cloud” au devenit noua noastră clasă conducătoare.
Prin urmare, adevărata putere nu mai aparține astăzi proprietarilor de mașini, clădiri, rețele de cale ferată și telefonie, roboți industriali. Acești capitaliști „tereștrii” de modă veche continuă să extragă plusvaloarea din munca salariată, dar nu mai sunt la conducere, așa cum erau odată. Ei au devenit vasali în raport cu proprietarii de „capital cloud”. În ceea ce ne privește pe noi ceilalți, am revenit la fostul nostru statut de șerbi, contribuind la bogăția și puterea noii clase conducătoare cu munca noastră neplătită – pe lângă munca salariată pe care o prestăm, atunci când avem ocazia să o facem.
Dar, cu siguranță, va spune cineva, acesta este tot capitalism, nu-i așa?
Așadar, încă nu sunteți convins? Știu, este greu să te desparți de termenul, de cuvântul capitalism. Nu doar liberalii se gândesc la capitalism așa cum se gândesc peștii la apa în care înoată – ca fiind naturală. Și socialiștii trebuie să simtă că scopul nostru în viață, motivul pentru care am aterizat pe acest Pământ, este să răsturnăm capitalismul. Vestea pe care v-o aduc este că, din păcate, capitalul ne-a învins, iar acum avem ceva mai rău în locul capitalismului, această veste este greu de acceptat. Într-adevăr, mai ales prietenii mei de stânga care călătoresc încearcă să mă descurajeze – să mă convingă că, da, „capitalul cloud este tot capitalism, amice”.
„Să-i spunem capitalism rentier sau capitalism monopolist”, sugerează ei. Dar acest lucru pur și simplu nu este de ajuns! Chiria pentru cloud nu seamănă cu chiria pentru teren, deoarece necesită investiții masive în tehnologii noi. Și nici nu este o chirie monopolistă, deoarece Bezos și Zuckerberg, în loc să monopolizeze piețele pentru a-și vinde produsele fabricate (așa cum au făcut Ford și Eddison), Bezos și Zuckerberg au înlocuit piețele și nu au niciun interes să fabrice nimic (spre deosebire de Henry Ford și Thomas Eddison).
Ce ziceți de capitalismul de supraveghere? Din nou, nu, nu va merge. Proprietarii de „capital cloud ” nu folosesc pur și simplu algoritmi pentru a ne spăla creierele în numele agenților de publicitate într-un cadru altfel capitalist. Nu, „capitalul cloud” se reproduce prin munca noastră gratuită, exploatează direct munca salariată și stoarce rente cloud de la capitaliștii vasali în platforme de tranzacționare care nu sunt piețe. Acesta nu este capitalism, oameni buni! Orice fel de capitalism.
Dar cum rămâne cu observația conform căreia tehnofeudalismul parazitează sectorul capitalist, a cărui parte integrantă este? Da, este adevărat. În cazul în care capitaliștii convenționali ar dispărea, proprietarii de „capital cloud” ar pieri, neputând să scoată rente din cloud de la producători. Și ce dacă? După ce capitalismul a răsturnat feudalismul, capitaliștii au fost proprietarii de terenuri, în sensul că, fără terenuri private care să producă hrană, capitalismul s-ar fi ofilit. În mod similar, acum: în timp ce sectorul capitalist tradițional alimentează tehnofeudalismul, capitalul și chiria din cloud sunt cele care domină.
Contează dacă îl numim tehnofeudalism sau o altă formă de capitalism?
În acest punct, este important să ne amintim maxima lui Marx, conform căreia „scopul nu este de a interpreta, ci de a schimba lumea.” Așadar, contează dacă este vorba tot de capitalism sau dacă îl numim tehnofeudalism? Eu cred că da.
Recunoașterea faptului că lumea noastră a devenit tehnofeudală ne ajută să idenificăm ce va fi necesar pentru a organiza victimele puterii exorbitante, cei exploatați care, acum, includ nu numai muncitorii salariați, ci și hoardele de șerbi din cloud care reproduc chiar „capitalul cloud”, care îi menține într-o stare de precaritate din ce în ce mai mare.
Conceptul de tehnofeudalism demonstrează faptul că organizarea muncitorilor, deși este esențială, este insuficientă. El elucidează ce va fi necesar pentru a organiza mișcările împotriva cartelului combustibililor fosili atunci când mijloacele noastre de comunicare vor funcționa pe baza unui „capital cloud” pregătit să otrăvească opinia publică. Explică modul în care trecerea la mașinile electrice a cauzat dezindustrializarea Germaniei, deoarece profiturile datorate ingineriei mecanice de precizie sunt înlocuite de chiriile extrase de proprietarii capitalului cloud care supraveghează traseele șoferilor și obiceiurile din cabină.
Decizia lui Elon Musk de a cumpăra Twitter capătă dintr-o dată mult mai mult sens. Pentru Musk, Twitter reprezintă o interfață între capitalul său mecanic de la Tesla și SpaceX și capitalul cloud. Noul Război Rece dintre SUA și China, mai ales după războiul din Ucraina, este explicat ca fiind repercusiunile unei ciocniri subiacente între două tehnofeudalisme, unul ale cărui chirii de cloud sunt denominate în dolari, iar celălalt în yuani.
Nu-i așa că este uluitor? De ce a fost nevoie de descoperiri științifice uluitoare, de rețele neuronale fantastice și de programe de inteligență artificială care sfidează imaginația? Pentru a realiza ce? Pentru a crea o lume în care, în timp ce privatizarea și capitalurile private ne jefuiesc de toate bogățiile fizice din jurul nostru, capitalul cloud se ocupă de jefuirea creierelor noastre. Pentru a ne deține mințile în mod individual, trebuie să deținem capitalul cloud în mod colectiv. Odată ce ne-am recuperat mințile, le putem folosi în mod colectiv pentru a găsi o modalitate de a crea o nouă comunitate de capital cloud. Va fi al naibii de greu. Dar este singurul mod în care putem transforma artefactele noastre bazate pe cloud dintr-un mijloc produs de modificare a comportamentului într-un mijloc produs de colaborare și emancipare umană.
