Uzinele de la Reșița își încep istoria în 1771 atunci când s-au deschis primele furnale și forje în lunca Bârzavei, la marginea a ce era atunci comuna Reșița. Orașul s-a dezvoltat împreună cu uzinele, la sfârșitul secolului XVIII și în prima parte a secolului XIX, multe familii germane și austriece stabilindu-se aici odată cu creșterea numărului de muncitori la uzinele metalurgice.
Astăzi societatea este listată pe Bursa de Valori din București, iar conform datelor publice este deținută de o companie elvețiană (ICESA SA), care are peste 96% din acțiuni, restul de acțiuni fiind în proprietatea altor investitori.
De la achiziția pachetului majoritar de către firma elvețiană, UCM Reșița a trecut printr-o insolvență și se afla, la finalul anului 2023, în proces de reorganizare. Incertitudinea și situația comercială dezechilibrată fiind o problemă mare și pentru cei peste 500 de angajați, mai mult de 10% dintre aceștia alegând să plece voluntar în decursul primelor nouă luni ale anului 2023.
Nici situația financiară a UCM Reșița nu este una ideală, firma are datorii de peste 400 de milioane de lei și capitaluri proprii negative. Activele totale ale companiei, conform situațiilor financiare publicate la finalul lunii septembrie 2023, ar fi de 156 de milioane de lei, în timp ce rezultatele sunt și ele negative, la 30 septembrie societatea avea o pierdere de 4,9 milioane de lei.
Așadar, o societate neprofitabilă și cu datorii foarte mari care depinde de câteva contracte cu clienți pentru furnizarea de mașini, utilaje, piese de schimb dar și servicii de reparații pentru companii din industria energiei, cel mai mare client fiind grupul Hidroelectrica, prin sucursalele sale, sau compania S.S.H. Hidroserv SA.
Sursa: BVB
Pentru cei mai apropiați de companie nu a venit ca o surpriză anunțul de la începutul lunii decembrie că Hidroelectrica a aprobat cumpărarea activelor UCM Reșița la prețul de 67,879,000 de lei.
Cu toate că acest contract a fost semnat și anunțat public, situația financiară a companiei nu justifica nicio creștere a valorii acesteia. Unii specialiști spun că evoluția acțiunii, în baza unei știri anunțate cu o lună înainte și fără baze reale în situația economică a firmei, ar avea aparențele unui „pump and dump”, prin care unul sau mai mulți investitori au reușit să convingă piața să cumpere acțiunea pentru a crește artificial prețul, urmând ca la un moment cei care au instrumentat „pump and dump-ul” să-și vândă deținerile obținând un profit mult peste normal.
Volumele tranzacționate doar în luna ianuarie sunt apropiate de volumul mediul anual al acțiunii UCM. Cine poate explica o astfel de evoluție? Povestea din ultima lună a acțiunilor UCM are cu siguranță motive să fie investigată de ASF.
