Prim- ministru României, Marcel Ciolacu, vrea să dea în judecată Austria la Curtea Europeană, pentru despăgubiri, în cazul în care guvernul austriac va insista în continuare asupra veto-ului privind aderarea României la Spaţiul Schengen, potrivit „Rador”, care citează un interviu acordat publicației austriece „Der Standard”.
România este ameninţată şi solicitată din cauza războiului Rusiei. Premierul român Marcel Ciolacu vrea ca UE să nu mai obţină gaz din Rusia. În ce priveşte veto-ul austriac împotriva aderării la Schengen, Ciolacu vrea să se adreseze justiţiei. El a făcut aceste declarații într-un interviu acordat la Bucureşti publicației austriece „Der Standard”.
Prejudiciul adus economiei românești de blocada austriacă este estimat la cel puţin două procente din PIB, deci la mai multe miliarde euro.
Nu este posibil să se ceară securitate la nivel european şi „în acelaşi timp să se respingă un drept fundamental pentru România, ca acela al aderării la spaţiul Schengen”, a spus Ciolacu.
Despre faptul că Austria plăteşte Rusiei bani murdari („blutgeld”), cum a acuzat de curând, producând indignare, fostul secretar general al Comisiei Europene Martin Selmayr, Ciolacu este în principiu Ciolacu de acord cu această afirmaţie. El a precizat că România şi-a învăţat lecţia de mult timp şi de aceea nu mai este dependentă de gazul rusesc.
DER STANDARD: Ce strategie veţi aborda pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?
CIOLACU: Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române.
Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă.
De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
DER STANDARD: Dacă Nehammer spune din nou NU, vă adresaţi curţii Europene?
CIOLACU: Categoric, da!
DER STANDARD: Cât de scumpă ar putea fi pentru Austria o asemenea plângere?
CIOLACU: Suficient! Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru.
DER STANDARD: În Europa, populiştii de dreapta se află în plină ascensiune, la fel şi în România. În anul ce vine, după alegeri veţi încheia o coaliţie cu partidul populist de dreapta AUR?
CIOLACU: Câtă vreme sunt preşedintele PSD, la fel şi în 2024, mă voi pronunţa în continuare pentru o coaliţie cu PNL. Nu accept o alianţă cu AUR. Însă cancelarul Nehammer va trebui să înţeleagă şi să ştie – la fel ca mine – că noi, politicienii, ocupăm doar pe timp limitat poziţii şi funcţii. Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen!
DER STANDARD: Când ar putea demara negocierile cu UE pentru Republica Moldova şi cum vedeţi aderarea Moldovei la NATO?
CIOLACU: În privinţa NATO, Moldova este, conform dreptului constituţional, un stat neutru. Dar Ucraina şi Moldova vor trebui să înceapă negocierile de aderare la UE. Însă, concomitent trebuie să existe şi un semnal către Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herţegovina şi Serbia. Altfel, în aceste state s-ar instala frustrarea. (Interviu de Adelheid Wölfl, traducere de Imola Stănescu)
