Turcia se îndreaptă spre un al doilea tur de scrutin, după ce președintele Tayyip Erdogan l-a devansat pe rivalul său din opoziție, Kemal Kilicdaroglu, în alegerile de duminică, dar nu a reușit să obțină o majoritate absolută pentru a-și prelungi guvernarea de 20 de ani în această țară membră NATO, scrie Reuters.
Nici Erdogan, nici Kilicdaroglu nu au atins pragul de 50% necesar pentru a evita un al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 28 mai, în cadrul unor alegeri considerate un verdict asupra parcursului tot mai autoritar al lui Erdogan.
Votul prezidențial va decide nu numai cine conduce Turcia, ci și dacă aceasta revine la o cale mai seculară și mai democratică, cum va gestiona criza severă a costului vieții și cum va gestiona relațiile cheie cu Rusia, Orientul Mijlociu și Occidentul.
Kilicdaroglu, care a declarat că va învinge în turul doi, și-a îndemnat susținătorii să aibă răbdare și a acuzat partidul lui Erdogan că a intervenit în numărarea și raportarea rezultatelor.
Dar Erdogan a avut o performanță mai bună decât au prezis sondajele preelectorale și a părut într-o dispoziție încrezătoare și combativă în timp ce se adresa susținătorilor săi.
„Suntem deja în față cu 2,6 milioane de voturi. Ne așteptăm ca această cifră să crească odată cu rezultatele oficiale”, a declarat Erdogan.
Cu aproape 97% din voturi numărate, Erdogan conducea cu 49,39% din voturi, iar Kilicdaroglu avea 44,92%, potrivit agenției de presă de stat Anadolu. Consiliul Electoral Superior din Turcia i-a acordat lui Erdogan 49,49%, cu 91,93% din voturi numărate.
Mii de alegători ai lui Erdogan s-au îndreptat spre sediul partidului din Ankara, lansând cântece de partid din difuzoare și fluturând steaguri. Unii au dansat în stradă.
„Știm că încă nu este chiar o sărbătoare, dar sperăm că vom sărbători în curând victoria sa. Erdogan este cel mai bun lider pe care l-am avut pentru această țară și îl iubim”, a declarat Yalcin Yildrim, în vârstă de 39 de ani, care deține o fabrică de textile.
Rezultatele au reflectat polarizarea profundă într-o țară aflată la o răscruce politică. Votul ar urma să ofere alianței de guvernare a lui Erdogan o majoritate în parlament, oferindu-i un potențial avantaj în perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin.
Sondajele de opinie dinaintea alegerilor indicau o cursă foarte strânsă, dar îi acordau lui Kilicdaroglu, care conduce o alianță formată din șase partide, un ușor avans. Vineri, două sondaje de opinie l-au arătat peste pragul de 50%.
Țara de 85 de milioane de locuitori, care se confruntă deja cu o inflație în creștere, se confruntă acum cu două săptămâni de incertitudine care ar putea zdruncina piețele, analiștii așteptându-se la fluctuații ale monedei locale și ale pieței bursiere.
„Următoarele două săptămâni vor fi probabil cele mai lungi două săptămâni din istoria Turciei și se vor întâmpla multe. M-aș aștepta la o prăbușire semnificativă a bursei din Istanbul și la multe fluctuații ale monedei”, a declarat Hakan Akbas, director general al companiei de consultanță Strategic Advisory Services.
„Erdogan va avea un avantaj la un al doilea vot după ce alianța sa s-a descurcat mult mai bine decât cea a opoziției”, a adăugat el.
Un al treilea candidat prezidențial naționalist, Sinan Ogan, s-a situat la 5,3% din voturi. El ar putea fi un „kingmaker” în turul doi, în funcție de candidatul pe care îl va susține, au declarat analiștii.
Opoziția a declarat că partidul lui Erdogan a întârziat apariția rezultatelor complete prin depunerea de obiecții, în timp ce autoritățile au publicat rezultatele într-o ordine care a sporit în mod artificial scorul lui Erdogan.
Kilicdaroglu, într-o apariție anterioară, a declarat că partidul lui Erdogan „distruge voința Turciei” prin obiecții la numărarea a peste 1.000 de urne de vot. „Nu poți împiedica ceea ce se va întâmpla cu obiecții. Nu vom permite niciodată ca acest lucru să devină un fapt împlinit”, a spus el.
Dar atmosfera la sediul partidului de opoziție, unde Kilicdaroglu se aștepta la o victorie, a fost moderată în timp ce se numărau voturile. Susținătorii săi au fluturat steaguri ale fondatorului Turciei, Mustafa Kemal Ataturk, și au bătut tobele.
Aliatul lui Putin
Alegerea viitorului președinte al Turciei este una dintre cele mai importante decizii politice din istoria de 100 de ani a țării și va avea reverberații mult dincolo de granițele Turciei.
O victorie a lui Erdogan, unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui Vladimir Putin, va bucura probabil Kremlinul, dar va neliniști administrația Biden, precum și mulți lideri europeni și din Orientul Mijlociu care au avut relații tulburi cu Erdogan.
Cel mai longeviv lider al Turciei a transformat această țară membră NATO și a doua țară ca mărime din Europa într-un jucător global, a modernizat-o prin megaproiecte precum noi poduri și aeroporturi și a construit o industrie de armament căutată de statele străine.
Însă politica sa economică volatilă, bazată pe rate scăzute ale dobânzii, care a declanșat o criză a costului vieții și o inflație în spirală, l-a lăsat pradă furiei alegătorilor. Răspunsul lent al guvernului său la cutremurul devastator din sud-estul Turciei, care a ucis 50.000 de persoane la începutul acestui an, a contribuit la dezamăgirea alegătorilor.
Majoritate parlamentară
Kilicdaroglu s-a angajat să revigoreze democrația după ani de represiune de stat, să revină la politicile economice ortodoxe, să dea putere instituțiilor care și-au pierdut autonomia sub Erdogan și să refacă legăturile fragile cu Occidentul.
Mii de prizonieri politici și activiști ar putea fi eliberați dacă opoziția va învinge.
Criticii se tem că Erdogan va guverna tot mai autocratic dacă va câștiga un nou mandat. Președintele în vârstă de 69 de ani, un veteran al victoriilor electorale, spune că respectă democrația.
La votul parlamentar, Alianța Populară formată din AKP, partidul lui Erdogan cu rădăcini islamiste, MHP, naționalistul, și alții, a avut un rezultat mai bun decât se aștepta și se îndrepta spre o majoritate.
